Biblioteca

Biblioteca

Literatura universala studiaza valorile majore comune ale popoarelor in domeniul artei cuvantului. Obiectul ei il formeaza acele creatii literare care, asa cum nota Tudor Vianu, „reprezentand cu mare forta si claritate timpul si locul lor, au izbutit sa-si prelungeasca insemnatatea dincolo de acestea si, dupa proba repetata a secolelor sau deceniilor, sa se mentina in constiinta de cultura a oamenilor de azi”.

La o examinare succinta a principalelor momente ale marilor literaturi din antichitate se poate aminti aparitia primelor incercari scrise odata cu mileniul al V-lea i. Hr, datorita sumerienilor. Apoi, in sudul Mesopotamiei au continuat aceasta preocupare babilonienii si asirienii (inceputul mileniului al III-lea i. Hr.). Literatura religioasa, scrierile filozofico-morale erau transpuse cu ajutorul scrierii cuneiforme pe tablite de lut.

Realitatile istorice, conceptiile si starile de spirit, imnurile dedicate zeului Soar, altor divinitati, precum si Nilului, au fost reprezentativ scrise de egipteni (incepand cu anii 3000 i. Hr.).

Sub influenta literaturii babiloniene, literatura ebraica antica este cuprinsa aproape in intregime in „Vechiul Testament”. Cei 151 de Psalmi (cantece de lauda), – din care se pare ca o parte il au ca autor pe regele David,- si cartile profetilor (sec. VIII – II i. Hr.) impresioneaza prin accentele vibrante de revolta impotriva nedreptatii, asupririi, lacomiei si luxului.

Literatura indiana a contribuit la tezaurul literaturii universale in primul rand prin cele 1000 de imnuri adresate soarelui, lunii, stelelor, vantului, ploii, focului, pamantului, etc.

„Cartea cantecelor”, o antologie de 300 de poezii populare, a fost creata de literatura chineza.

Credintele religioase stravechi iraniene au fost stranse in opera „Avesta”, apartinand literaturii persane.

In literatura araba opera care se bucura de o faima universala este „O mie si una de nopti” (probabil din sec. al V –lea) care, in continut este o vasta culegere ( peste 8000 de pagini) de povestiri cu caracter si intr-un stil popular.

Din literatura greaca s-au pastrat capodopere ce au intrat in patimoniul universal precum Iliada si Odisea (Homer), miturile (imbinarea realului cu fabulosul), tragediile lui Eschil, Oedip Rege de Sofocle (incepand cu sec. XII – VIII i.Hr.).

Literatura culta latina (sec III i.Hr.) este reprezentata de Ciuro (106 – 43 i.Hr.).

Acestea sunt principalele puncte de reper ale nasterii literaturii universale, care realizeaza intre oameni, in plan spiritual schimbul de bunuri de valoare exceptionala, determinand o mai buna cunoastere, apreciere si apropiere intre traitori.Aceasta concluzie apartine marelui ganditor Goethe, care, de fapt a creat conceptul de literatura universala in 1827. Continutul ei se formeaza printr-un proces selectiv, din fondul operelor literare de valoare apartinand literaturilor nationale si se concretizeaza printr-o „daruire si primire reciproca a unor bunuri ale mintii”.

Criteriile de apreciere a valorii universale a creatiilor literare presupun valorificarea si depasirea literaturilor particulare, nationale.

Valoarea continutului constituie criteriul de promovare a unei opere in universalitate.

O alta conditie esentiala in promovarea unei opere in context universal este realizarea artistica desavarsita. Astfel, „Luceafarul” lui Mihai Eminescu, este o creatie de valoare universala, prin tema majora, conditia omului de geniu, prin bogatele sensuri filozofice si mitologice, prin inalta concentrare a expresiei artistice.

Studiul valorilor universale largeste orizontul de cultura generala, formeaza si maturizeaza simtul estetic, dezvolta spiritul critic, imprima viziunea larga, discernamantul, profunzimea.

Marii ganditori ai lumii au lasat asadar mosteniri gigantice, creatii literare si filozofice, istoria fiindu-ne redata si tinuta treaza datorita genialitatii. Operele lor, din timpuri de mult apuse, au strabatut veacurile, au infruntat vicisitudinile vremurilor, datorita neasemuitelor valori spirituale ce le propaga.

In prezent, ele isi gasesc locul in marile muzee si biblioteci ale lumii.

Noi cei de azi avem obligatia de a le pastra si transmite celor ce vin si in acelasi timp de a imbogati aceasta inestimabila zestre universala cu noi realizari artistice remarcabile.

Fratii de sub Obedienta Marii Loji Nationale A Romaniei, imbratisand cu respect si dragoste cultura si pe creatorii acesteia, are initiativa sa infiinteze prima Biblioteca Masonica din Romania. Masoneria Universala a avut un aport insemnat la imbogatirea spirituala a umanitatii prin operele create de ilustrii frati din cadrul Ordinului. In Romania, mari oameni din toate domeniile au fost membrii activi ai masoneriei si au contribuit la constituirea tezaurului nostru material si de spirit, au luat parte la marile evenimente politice ale vremii, au luptat pentru infaptuirea Romaniei Mari, au infruntat cu demnitate si eroism totalitarismul.

De aceea, se dovedeste a fi folositoare functionarea unei Biblioteci Masonice in Romania.

Cu ajutorul fratilor din Ordin, cat si a neinitiatilor, suntem convinsi ca se va coagula o zestre bogata de documente, insemnari, carti valoroase, pareri avizate, care odata adunate, vor fi mult mai utile decat disipate prin locuri necunoscute pana acum. Masoneria romana are o istorie care trebuie pusa in drepturi.

Invitam, asadar, la un schimb de pareri, la propuneri, la dialog. Primim materiale masonice din tara sau strainatate, carti sau reviste, contra cost sau sub forma de donatii.

De asemenea, putem imprumuta sau inlesni procurarea anumitor carti cu tematica masonica.

Cu convingerea ca aceasta initiativa va gasi un ecou important si in randul neinitiatilor, adresam multumiri celor care sunt alaturi de aceasta preocupare a noastra.

Recomandari de lectura